praf de noi

dimineata cu ploaie
dimineata cu doi
in fiecare zi e la fel
aceeasi tigara fumata mecanic
aceeasi cana cu aceeasi cafea
nimic nu ii deosebeste
in timp ce nimic nu ii aseamana
si totusi ii leaga ceva ce ii desparte
acea cafea, dimineata si acel doi
totul se destrama odata cu fumul de tigara
aceeasi tigara
frumusetea ei dispare
dragostea lui devine scrumul
mult prea gri
si ochii, ochii ei mari
devin doua gauri
mult prea goale
pentru a mai putea fi umplute vreodata
afara ploaia uda un caine infometat
la etajul trei
se stinge o tigara

1 comentarii:

Anca G. spunea...

Imi pare foarte bine ca in sfarsit te-ai hotarat sa ne impartasesti si noua macar un gram din munca ta. Welcome!:)

Trimiteți un comentariu

ei, ce zici?...